”Oamenii nu pot fi schimbați dar pot fi înlocuiți ”

Îmi doresc să fi știut asta de mai mult timp. Să nu fi descoperit ”marele secret al universului ” după vreo 30 de ani de dat cu capul de pragurile de sus.

Bine, dacă eram atentă sau ceva mai deșteaptă decât sunt, probabil învățam cu câteva praguri mai devreme dar nu am făcut-o.

Așa că pentru voi cele care nu ați dat cu capul de suficiente praguri încât să pricepeți singure uite care e ideea ”Oamenii nu pot fi schimbați”, este cam ca în bancul ăla cu o pisică poate fi dresată să facă orice dorește ea.

Uneori când există suficientă dragoste vor încerca ei să se schimbe de dragul tău, dar nici măcar asta nu prea reușește. Cu toată bunăvoința oamenii vor reveni la tiparul personalității lor, pentru că singurele schimbări care au o șansă sunt alea pe care le faci pentru tine, nu pentru altcineva.

Nu spun că bărbații din viața noastră nu sunt buni, spun numai că dacă ți se pare că ar mai fi niște lucruri de îmbunătățit la el mai bine pleacă, găsește unul la care să nu vrei să faci upgrade-uri.

Altfel te condamni la nefericire și, dacă te iubește, și pe el. Dragostea e minunată dar nu e de ajuns, pentru ca o relație să supraviețuiască e neapărat și musai necesar să existe și o gândire complementară, niște visuri comune, multe compatibilități, contrariile fac casă bună numai în fizică.

Dacă bărbatul de lângă tine nu îți satisface nevoile, indiferent că vorbim de romantism sau siguranță, nu te încăpățâna să stai lângă el până în pânzele albe, nu va învăța să o facă în timp, nu se va schimba pentru că pur și simplu ăla de care ai tu nevoie în scenariul tău nu e el, povestea ta nu i se potrivește.

Știu, se apropie Crăciunul și amânăm să facem ordinea necesară în viață pentru că deh, cine vrea să fie singur în perioada magică a anului dar te-ai gândit că poate tocmai acum în magia momentului ai putea să îl găsești pe cel potrivit și nu îl vezi pentru că ai privirea fixată pe cel de care te agăți?

Mai spun o dată poate așa o să mă asculți : ”Oamenii nu pot fi schimbați dar pot fi înlocuiți ”.

b8540e46bae93de090a861d3c6d2b066

Anunțuri

Nu regret, nu mă jelesc, nu strig. Toate trec ca floarea spulberată.

Nu regret, nu mă jelesc, nu strig. Toate trec ca floarea spulberată. Esenin le spunea într-un mare fel dar….

Eu nu cred în resemnare.

Da, nu regret. Fiecare greșeală, fiecare decizie proastă pe care ma luat-o m-a ajutat să devin cine sunt azi. Și sunt puternică, incredibilă și minunată. Fiecare obstacol peste care am trecut m-a întărit, m-a învățat, m-a înălțat.

Da, nu mă jelesc. Pentru că plânsul nu ajută la nimic iar jelitul și mai puțin. Poți sta pe canapea și să îți spui povestea tristă cui și cât vrei tu: ție însăți, prietenelor, lumii. Nu se va schimba nimic. Vezi cum stai, asumă-ți realitatea și schimbă ceva, un singur pas făcut în decizia corectă peste un an te va duce într-o stare mai bună. Doi pași deja sunt un miracol pe calea fericirii.

Da, nu strig. Ce aș câștiga? Știe și singur că e măgar, chiar dacă refuză să accepte (deși sincer cred că jignim animalul). Știe că voi pleca dar nu are idei cum să mă oprească. Știe că merit mai mult și că nu voi rămâne în starea asta de suficiență comodă. Nu e nevoie să i le spun nici pe ton normal dar să mai strig?

Toate trec asta nu pune nimeni în dubiu. Esențial este cum trec . Nu e totuna să trăiești povestea unui film de Oscar sau o telenovelă coreeană.

Tu cum rezolvi?

a1f0d8a61409fe2cb660c3f26e7c7b7f

 

 

În iubire timpul este irelevant

În iubire timpul este irelevant. Nu, nu vreau să spun că zboară când ești îndrăgostit și sunteți împreună. Vreau să spun că pur și simplu nu contează de cât timp cunoști o persoană

Hai, mânuța sus toate  femeile care stau într-o relație nesatisfăcătoare pentru că ”ne cunoaștem de atâta timp, avem amintiri, avem un trecut, există lucruri între noi”. Cu curaj, sunteți oricum singure în fața calculatorului când mă citiți.

E o prostie să lași să treacă zile nefericte în amintirea unei povești care a fost odată, dacă a fost, dacă nu cumva erai prea tânără să știi atunci ce vrei, ce ți se potrivește.

Viața e scurtă și e una singură pentru fiecare. Nu îți lăsa zilele pe care le mai ai să se ofilească ofrandă pe altarul unei relații care a murit de mult dar tu refuzi să îi semnezi certificatul de deces.

Nu te lua după amintirea a ce a fost, a ce obișnuia să facă, să spună, să simtă. Ia deciziile numai în funcție de ce face acum, restul e material pentru ședințele de terapie unde o să afli despre codependență și alți termeni din familia aia.

În iubire  timpul este irelevant. Este întotdeauna posibil ca omul pe care l-ai întâlnit săptămâna trecută să aibă gânduri despre un viitor cu tine infinit mai frumoase decât cel lângă care stai de zece ani.

Alege dacă vrei să  mergi spre viitor sau pe trecut și ai în vedere că deocamdată varianta a doua este fizic imposibila.

a3ed806d39ea5079368c7fac7a06e44e

mai bine singură decât nefericită

Da, mi-e frică de perioada următoare. Mi-e frică de târgurile de Crăciun, de piețele pline cu brazi, de luminițele de pe străzi.

Mi-e frică de nesfârșitele discuții despre unde se merge de Revelion, de planuri, de vise, de cursele la cumpărături pentru rochia dintre ani și pentru cadourile de sub brad.

Mi-aș dori măcar anul ăsta, un program care să mă adoarmă undeva în jur de 20 de decembrie și să mă trezească hăt pe 5 ianuarie când avalanșa de sms-uri cu zurgălăi și telefoane cu La mulți ani ar fi trecut.

La mulți ani? De ce? E ceva atât de special în ei încât să îți dorești mai mulți? De ce nu  mai puțini dar buni, minunați.

Mi-e frică de perioada asta pe care comerțul a transformat-o într-o win/win situation, cui nu îi putem vinde globuri și jucării îi vindem antidepresive, noi tot facem un ban.

Mi-e frică de golul din inimă pe care reflectoarele cu sclipici roz comercial îl vor amplifica umbrindu-i hăurile, de golul din fața mea la masa din bucătărie, de golul de lângă mine în pat.

Mi-e frică dar prefer să nu  spun nimănui La mulți ani, decât să o spun scrâșnit printre dinți cuiva care nu are ce căuta acolo, mai bine singură decât nefericită .

Voi ce faceți de Revelionul ăsta? Comentați cu încredere chiar vreau să știu

cd3079b2631159f76a6faaa8a18c3cdb

 

 

 

Prima dată e cel mai rău.

Prima dată e cel mai rău. Ți se întunecă lumea, aerul refuză să mai intre în plămâni, rămâi așa cu ochii larg deschiși fără să vezi nimic prin ei. Durerea o simți mai târziu când ți se revarsă din suflet în fiecare celulă și te-ai ghemui într-un colț să poți plânge dar nu poți să o faci pentru că nimeni nu trebuie să știe prin ce treci tu.

Prima dată simți cum ți se strâng hohotele de plâns în gât și îți opresc vocea, ai vrea să urli, să sfâșii, să lași în urma ta un val de distrugere de aceeași amplitudine cu bucata ruptă din sufletul tău.

Nu vrei să recunoști dar atunci dragostea ta e atinsă iremediabil de cancer și începe să moară.

Sigur o poți trata și fiecare leac pe care i-l administrezi în loc să slăbească boala o slăbește pe ea dar tu insiști pentru că ”dragostea nu moare”, pentru că ”la rău și la bine”, pentru că ”nu se va mai întâmpla”.

Uneori e puternică și o poți duce așa cu tine ca pe o moartă vie o viață, una pe care nu o mai trăiești, prin care numai treci.

Alteori oricât de puternică ar fi primește încă un șoc și totul se repetă, e drept mai puțin dureros, pentru că deja părți întregi din sufletul tău au murit și nu mai ai la fel de mulți senzori pentru durere.

Întotdeauna însă tratamentul și teama că dacă s-a întâmplat o dată se va mai întâmpla vor reuși, vor ucide și cea mai putenică iubire.

Prima dată e cel mai rău, dacă nu vrei să îți ajungă viața un iad, pleacă înainte să te înșele și a doua oară, înainte să rămâi fără nici o bucată de suflet neatinsă. Fă în așa fel încât prima dată să fie singura dată.

dbd57ce6c85002e996a7e19486e2db1e

 

Aici și acum

Mi-a luat mult timp să învăț asta. Mi-a luat o viață aproape dar până la urmă am înțeles că tot ce contează este azi, acum și aici.

Ieri? A fost deja, bun sau rău nu pot rămâne în el, m-a ajutat sau m-a rănit e istorie, trebuie să îl las să meargă pe drumul lui spre uitare. Poate ieri ai iubit nebunește sau ai trădat sau ai râs cu lacrimi ori ai plâns în tăcere, poate ieri ai fost cu altcineva. Nu mă interesează, ieri a trecut deja.

Mâine? Știu că nu am vreo garanție că și mâine mă vei mai iubi, că mâine nu vei pleca în căutarea altui vis, pe cărările unui viitor în care eu nu am loc. Mâine trebuie lăsat să doarmă , să se împlinească încet ca un măr în lumina toamnei. Nu mă interesează. Mâine poate nu va veni niciodată.

Așa că nu cer mult, nu îți cer nici trecutul și nici viitorul, mie îmi ajunge azi. Ține-mă în brațe aici și acum, îmbrățișează-mă cu gândurile tale prezente, nici amintirile nu îmi vor ține de cald și nici visele nu mă vor ține în siguranță.

Trecutul și viitorul sunt ale tale dar prezentul îl revendic pentru mine în fiecare zi de azi, în fiecare aici și acum prin care trec. Crezi că poți?

02ff1e0185bd7517bad49437d008cf09